Selectează o Pagină

INFORMAŢII UTILE VICTIMELOR VIOLENŢEI ÎN FAMILIE

Ce posibilităţi aveţi la îndemână dacă sunteţi victimă a violenţei în familie

  1. În cazul în care aţi fost victima unei agresiuni în familie şi sunteţi în continuare în pericol, apelaţi numărul de urgenţă 112 şi cereţi la sosirea Poliţiei, să întocmească un proces verbal cu incidentul respectiv.
  2. Pentru siguranţa dumneavoastră, evitaţi să mai rămâneţi cu agresorul în casă şi căutaţi să vă refugiaţi la rude sau la o cunoştinţă care vă pot găzdui pentru o vreme până la depăşirea stării conflictuale.
  3. Solicitaţi apoi cât mai curând, la Institutul de Medicină Legală un certificat medico-legal prin care să faceţi dovada că aţi fost agresată. Certificatul poate fi folosit ca probă în instanţă.
  4. În situaţia în care pentru scurt timp, nu puteţi obţine certificatul respectiv, vă puteţi deplasa la orice unitate de primiri urgenţe (dacă aţi fost agresată fizic) şi cereţi să fiţi luată în evidenţă şi să vă fie eliberat un act prin care să dovediţi că aţi solicitat asistenţă medicală în urma loviturilor primite, după care vă puteţi prezenta la IML cu acest act doveditor.
  5. Puteţi face o plângere la poliţie împotriva agresorului şi ulterior să îl acţionaţi în instanţă. E bine să ştiţi că în anumite situaţii, puteţi beneficia de asistenţă  juridică gratuită în cazul în care nu vă puteţi angaja un avocat.
  6. Legea le permite în prezent victimelor să poată obţine împotriva agresorilor un ordin de protecţie temporar, pentru o perioadă de 6 luni şi care să le poată proteja de alte acte de agresiune din partea acestora.

 

Ce ar trebui să faceţi ca să evitaţi alte situaţii violente

  1. Dacă aţi trecut printr-o situaţie violenţă în familie, trebuie să ştiţi că numai dacă acţionaţi îl puteţi opri pe agresor din comportamentul lui. Nu aşteptaţi ca situaţia conflictuală să se agraveze deoarece veţi fi supusă ulterior unor riscuri tot mai mari.
  2. Informaţi-vă de la cine puteţi cere ajutor (cum este cazul Adăpostului, Centrului de recuperare sau a altor instituţii cu atribuţii în domeniu), căutaţi să evitaţi ca agresorul să comită alte abuzuri în familie şi gândiţi-vă din timp cum să părăsiţi locuinţa şi la cine vă puteţi refugia.
  3. Păstraţi o geantă cu lucruri strict personale, cu copiile xerox ale actelor personale şi ale locuinţei şi o sumă de bani în cazul în care trebuie să părăsiţi la nevoie domiciliul şi lăsaţi-le în grija unei persoane în care aveţi încredere şi care vă poate astfel ajuta. Mai multe detalii găsiţi în secţiunea “Bagajul de urgenţă”.
  4. Păstraţi o listă cu numere de telefon ale instituţiilor care vă pot oferi informaţii şi ajutor şi la care să apelaţi dacă sunteţi în continuare expusă violenţelor.
  5. Dacă aveţi copii, gândiţi-vă dacă ei mai pot fi în siguranţă într-un mediu violent.

Servicii de ajutor

  1. Serviciul de urgenţă 112
  2. Orice unitate spitalicească
  3. Medicii de familie
  4. Secţiile de Poliţie
  5. Institutul de Medicină Legală
  6. Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
  7. Servicii Publice de Asistenţă Socială
  8. Instanţa de Judecată (Tribunal sau Judecătorie)
  9. Organizaţii nonguvernamentale
  10. Adăposturi pentru victimele violenţei în famile
  11. Centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie
  12. Centre de informare şi consiliere pentru victimele vilenţei în familie
  13. Telverde violenţa domestică: 0800 500 333
  14. Telefonul copilului: 116 11

Ordinul de protecție în zece pași

Instanța judecătorească poate să-i interzică partenerului agresiv să se aproprie de tine și copii la o distanță mai mică de 300 de metri sau să te hărțuiască prin mesaje sau telefoane.

  1. Nu ascunde ceea ce trăiești. Dacă palmele sau bătăile sunt cu urme (vânătăi, contuzii, umflături), arată măcar unei prietene, vecine și roagă-i să-ți facă o fotografie. Dacă ai posibilitatea, fără a afla persoana care te-a agresat, apelează la Institutul de Medicină Legală și cere un certificat medico-legal, chiar dacă nu vor fi multe zile de îngrijire medicală;
  2. Setează-ți numărul unei prietene, vecine sau rude, în care poți avea încredere că nu-i va spune persoanei care te agresează, pe o tastă a telefonului pentru apelare rapidă. În caz de urgență maximă, apasă acea tastă și lasă telefonul deschis în camera în care se produce abuzul, astfel încât persoana apelată să poată auzi tot ce se întâmplă, putând deveni un martor cheie în proces;
  3. Informează-te din timp asupra locurilor care asigură primirea victimelor în regim de urgență;
  4. Fă tot ce poți ca să ai probe: înregistrează-l cu un telefon, fă-ți fotografii singură în oglindă dacă există răni;
  5. Dacă violența este de natură psihologică, poți cere tot de la IML un certificat medico-legal de expertiză psihiatrică;
  6. Sună la numărul de urgență 112 ori de câte ori este nevoie, contorizându-se astfel abuzurile din partea agresorului, care vor ajuta în cadrul procesului;
  7. Când ești sigură că vrei să ieși din această situație, depune plângere la poliție și cere un ordin de protecție. Chiar dacă nu dispui de posibilități financiare pentru a plăti un avocat, prin această cerere se poate solicita și un avocat din oficiu. Procesul este gratuit.
  8. Ca să nu ai nicio teamă că vei fi găsită și hărțuită în perioada desfășurării procesului și a obținerii ordinului de protecție, solicită în scris, către Poliție, sau alte organe ale statului, păstrarea confidențialității adresei;
  9. Dacă ai copii, precizează că părăsești domiciliul conjugal împreună cu copiii și domiciliul unde vei locui (prietenă, centru de primire în regim de urgență, etc.), pentru ca organele de poliție să fie în cunoștință de cauză, întrucât agresorul nerecunoscându-și faptele, va acționa împotriva ta, denunțând „furtul de copii”. Din același motiv, și Direcția de Asistență Socială de pe raza domiciliului tău trebuie să fie înștiințată;
  10. După ce ai făcut deja pașii premergători depunerii cererii ordinului de protecție, nu ezita să ceri și ajutorul unui psiholog care te poate ajuta în procesul de vindecare.

Care pot fi probele pe care victima ar trebui să le prezinte instanţei de judecată pentru a putea obţine un Ordin de protecţie?

  1. Înscrisuri:
  • Acte medicale. Acestea pot fi obţinute de la orice unitate spitalicească dacă din ele rezultă traume fizice ale victimei, sau sub forma unui certificat medico-legal/expertiză medico-legală emise de Institutul de Medicină Legală
  • Mesaje transmise de agresor sub forma mesajelor telefonice, SMS-uri sau e-mail
  • Înregistrări audio transcrise de firme autorizate. Victima poate înregistra orice convorbire telefonică sau incident petrecut între ea şi agresor din care rezultă acte de violenţă sau ameninţări
  • Înscrisuri emise de bănci, din care rezultă că agresorul i-a retras dreptul de semnătură în bancă sau i-a blocat sub orice formă accesul la veniturile familiei
  • Înscrisuri din care să rezulte că agresorul nu mai contribuie la cheltuielile familiei şi nici la intreţinerea minorilor. Acestea pot fi probe în contextul în care există şi alte forme de violenţă exercitate asupra victimei
  • Raport sau fişa de evaluare psihologică sau psihiatrică, din care să rezulte traumele psihice suferite de victimă şi eventualele tratamente urmate de aceasta
  • Înscrisuri medicale care atestă afecţiuni psihice ale agresorului
  • Dovada formulării de plângeri penale ori condamnări sau sancţiuni cu amendă aplicate agresorului pentru alte acte de violenţă
  1. Martori:
  • Martorii trebuie să fi fost de faţă când s-au exercitat acte de violenţă fizică, verbală, inclusiv ameninţări. Nu toate instanţele de judecată încuviinţează să fie audiaţi ca martori rude ale victimei. Copiii nu pot fi audiaţi ca martori.

Ce ar trebui să facă victima atunci când părăseşte domiciliul?

  1. Să ia din domiciliu actele de identitate ale ei şi ale copiilor, actele de proprietate ale imobilului, actele medicale sau orice acte pe care le va folosi ca probă pentru obţinerea ordinului de protecţie
  2. Să anunţe organele de poliţie că a părăsit domiciliul împreună cu copiii minori şi se află într-un centru pentru protecţia victimelor sau locul în care se află,  pentru a nu fi acuzată de către agresor de răpire a copiilor
  3. Să anunţe instituţiile la care învaţă copiii despre situaţia specială a acestora şi/sau despre faptul că aceştia vor absenta o perioadă de la şcoală
  4. Să anunţe Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ce ţine de domiciliul său
  5. Poate solicita centrului în care se cazează protecţie faţă de agresor şi consiliere psihologică pentru ea şi copiii minori care o însoţesc

Bagajul de urgenţă

  1. Haine pentru victimă şi copii și câteva jucării preferate
  2. Bani
  3. Certificatele de naștere, al victimei și ale copiilor
  4. Pașapoarte, Cartea de identitate, Permis de conducere
  5. Card de debit sau de credit, carnet de alocații pentru copii
  6. Actele locuinţei (contract de vânzare-cumpărare, contract de închiriere, contract decomodat)
  7. Documente de asigurare
  8. Chei de rezervă de la casă şi maşină
  9. Medicamente
  10. Fotografii de familie
  11. Jurnal
  12. Obiecte mici de valoare sentimentală
  13. Documente care dovedesc violența în familie (înregistrări, poze, certificat medico-legal, numere de înregistrare ale plângerilor la poliție)

 Adăpostul vă poate oferi sprijin atât prin telefon, cât şi prin e-mail sau prin stabilirea unei întrevederi.

 Date de contact:

Telefon: 0752261819; 0721162093

E-mail: casaestera_2005@yahoo.de